Publicații de Arhitectură din România (1990-2017)

Argument / Intro


Publicații de arhitectură din România (1997-2017) – PARO este un proiect cultural desfășurat de igloomedia și co-finanțat de OAR, care reunește într-o platformă articulată prin evenimente de comunicare (expoziții, conferințe, dezbateri și mese rotunde) partea scrisă a arhitecturii din România în ultimii 27 de ani. Scopul este valorizarea uneiresurse de cultură, nu doar arhitecturală.

Motivul unei priviri profunde în lumea publicațiilor de arhitectură din România e generat de următoarea întrebare – credem – legitimă: în ce mod a evoluat arhitectura contemporană din România și cum poate fi „citit” acest lucru în publicațiile de arhitectură?

Firește că acestei întrebării se subordonează o sumă de alte interogații cărora li se poate răspunde fragmentat. O simultaneitate de răspunsuri sunt însă capabile să contureze un orizont comun, o substanță proprie arhitecturii contemporane din România prezentă în textul de arhitectură, publicații periodice și edituri. Știm că nu sunt multe (7 reviste și 6 edituri), însă publicațiile au în comun efortul prin care s-au străduit să mărturisească – cu diferite densități – fenomenul arhitectural românesc și modul în care acesta coexistă cu cel internațional.

Fără o intenție retrospectivă, dar cu o asumată vocație a unei arhive relevante, Publicații de arhitectură din România (1997-2017) – PARO aduce împreună revistele: Arhitectura, Arhitext, de arhitectură, igloo, Octogon, Urbanismul, Zeppelin și reunește editurile Fundația Arhitext Design, Editura Universitară „Ion Mincu” – EUIM, igloomedia, Istoria Artei, Ozalid, Paideia, Simetria și Zeppelin. Beneficiul este multiplu: crește gradul de cultură și informarea profesioniștilor din domeniul arhitecturii, aduce în fața studenților domeniului, dar și a celor din profesii liberale un fenomen expus coerent, oferă publicului larg o cunoaștere a celor mai importante moduri de a se întâlni cu un domeniu specializat a cărui înțelegere graduală ne putem imagina că va diminua clivajul între arhitectură și public.

Reviste de arhitectură


Vechimea revistei Arhitectura, publicație a Uniunii Arhitecților din România din 1906 până în prezent, este fără îndoială un avantaj de tip martor. Celelalte 6 reviste de arhitectură și urbanism: Arhitext, de arhitectură, igloo, Octogon, Urbanismul– SerieNouă, Zeppelin au apărut după anii ’90, iar 4 dintre ele au rezistat, în print, transformându-și conținutul, formatul, apariția și tipul editorial. Revistele de arhitectură au devenit albume sau chiar bookazine și toate s-au îmbogățit cu platforme de comunicare digitală, unele rămânând doar în format digital.


Revista Arhitectura propune un ton temperat și o pledoarie critică în favoarea arhitecturii „nestrigătoare”. Atenţia și gestul de consemnare sunt astfel îndreptate către neostentativ. Sunt alese exemple intense ale realităţii locale și internaţionale din lumea arhitecturală care conving prin simplitatea soluţiei, decenţa discursului, calitatea integrării în sit și alegerea unor materiale care respectă mediul intervenţiei. Revista a convenit și s-a angajat la respectarea termenilor unei strategii de promovare a arhitecturii contemporane românești în rubricile Note de proiect, Interviu și Dosar tematic. Împreună cu respectul faţă de precedente remarcabile în proiectarea de arhitectură care notifică în rubricile Profil și Efigii creaţii ale unor nume de marcă, revista dorește să încurajeze o percepţie culturală a arhitecturii. Alături de exemple de bună practică din toată lumea, este urmărită o ilustrare abundentă a exemplelor din ţară. Proiecte editoriale asociate publicaţiei: în anii 2012-2013, au apărut numere speciale dedicate orașelor Cluj, Timișoara și regiunii Moldova.

www.arhitectura-1906.ro


După 27 de ani de la apariţia primului număr în martie 1990, într-un format de 6 pagini, pe hârtie de ziar, care apărea de 2-4 ori pe an, Arhitext este acum o revistă de tendinţă, bilingvă, editată în format de album, care apare la fiecare două luni. Demersul și discursul echipei redacţionale se desfășoară prin punerea în pagină în mod critic atât a textelor teoretice, cât și a proiectelor de arhitectură și urbanism, în rubricile: Intro, Agora Experiments, De jur-împrejur, Recenzii de carte, Interviuri, Secţiunea teoretică, Secţiunea practică, Proiecte East Centric. Proiecte de comunicare asociate publicaţiei: În 2011, Arhitext a lansat Festivalul internaţional de arhitectură „Fluenţe”, pe care l-a transformat în 2013 în prima ediţie a Trienalei de arhitectură East Centric cu tema Trans(a)parenţe. Proiecte editoriale asociate publicaţiei: Între 1994-2002, împreună cu revista a apărut FORUM, supliment pentru autorităţile locale. Odată cu cu numărul 10/ 2009, a apărut un supliment aniversar, dedicat celor 200 de apariţii.

www.arhitext.com


de arhitectură este o publicaţie trimestrială care și-a propus să clădească o cultură a spaţiului construit. Primele numere s-au limitat la lucrările arhitecţilor timișoreni, temele fiind cele curent întâlnite în practica de zi cu zi: birouri, inclusiv ale arhitecţilor, locuinţe individuale și colective, hoteluri, amenajări interioare și spaţii publice. Începând cu numărul 15, de arhitectură s-a deschis internaţional, publicând și proiecte regionale și lucrări ale arhitecţilor străini, pentru ca numărul 17 să fie integral dedicat arhitecturii din Chile, iar începând de aici revista a căpătat o puternică tentă internaţională. Odată cu numărul 31 – Portugalia | case contemporane – revista a devenit integral bilingvă, iar numărul de pagini a ajuns la 88. Din a doua jumătate a anului 2017, mai precis de la numărul 45, de arhitectură a devenit o publicaţie bianuală, de 200 de pagini, păstrând aceeași structură: un editorial însoţit o suită de proiecte, în cea mai mare parte realizate, circumscrise toate unei teme. Proiecte de comunicare asociate: Echipa redacţională a organizat „Seara Arhitecturii”, ediţiile 2002-2005, „Zilele Arhitecturii”, 2006, „a_ta”, ediţiile 2007-2013, și secţiunea conferinţe din cadrul „Anualei Arădene de Arhitectură – AAA”, între 2010-2017.

www.de-arhitectura.ro


igloo habitat & arhitectură este o revistă cu 16 ani de experienţă în presa de arhitectură din România. Echipa editorială urmărește îndeaproape evoluţia arhitecturii și designului românesc și internaţional și comentează cele mai relevante cazuri pentru profesioniștii domeniului construit și pentru publicul larg. Revista igloo prezintă exemple de bună practică din domeniul arhitecturii, urbanismului, interioarelor și al designului în rubricile: Editorial, Agenda, Teorie – Eseu, Igloo Student, City Plus, Urban, Proiecte, Dosar, Inovaţie, Smart Habitat, Design. igloo habitat & arhitectură încearcă să promoveze constant ceea ce consideră a fi arhitectură de valoare, fără a trece cu vederea manifestările importante din domeniile conexe – design, habitat, urbanism, patrimoniu. Revista informează asupra evenimentelor din ţară și din străinătate și dezbate subiecte de actualitate. Un instrument util pentru profesioniști, revista este accesibilă în egală măsură și publicului interesat de arhitectură ca fenomen cultural major. Proiecte de comunicare asociate publicaţiei: Conferinţe – Academia de Jurnalism Urban, Profiling architecture, Caravana Igloo Proiecte editoriale asociate publicaţiei: Banchiza urbană și platforma web igloo.ro.

www.igloo.ro


Revista Octogon – arhitectură & design a avut și a menținut apariții spectaculoase grafic și riguroase conceptual, poziționându-se, încă de la prima apariție, din anul 1999, ca revistă-obiect într-o zonă a publicațiilor de lux. Entuziasmul tinerilor arhitecți și teoreticieni din România, alături de dorința legitimă a unor profesioniști dedicați de a problematiza avalanșa vizuală din designul emergent al anilor 2000 au găsit în paginile Octogon un teritoriu de exprimare fertil, vibrant și consensual. Amprenta Octogon a fost până în 2003, anul încetării aparițiilor, tocmai consensul înțeles ca direcție comună a unor multitudini de puncte de vedere și linii de abordare în arhitectură și design. Echilibrul între informația profesională internațională și cea națională a conferit revistei, încă de la început, un aer proaspăt, neangajat doctrinar și deschis. Tonul asertiv și intensitatea elementelor grafice, de fiecare dată compuse într-un mega-semn, conferă revistei Octogon un caz particular în publicistica de arhitectură și design din România. Astfel, chiar dacă perioada de apariție este relativ scurtă, intensitatea și coerența mesajului revistelor Octogon așază această îndeletnicire editorială remarcabilă într-un plan cultural distinct.


Începând din anul 2011, echipa revistei Arhitectura şi-a continuat activitatea de publicare a unei reviste sub numele Zeppelin. Dată fiind continuitatea completă de echipă, program şi format, prima apariţie Zeppelin (ianuarie-februarie 2011) a primit numărul 91. În 2016, a fost lansat un nou format, compus din: platforma online e-zeppelin.ro, și o revistă print, în format bookazine, care combină caracterul unei reviste cu cel al unui album, în 5 secţiuni: Speed, Editorial, Dosar, Zoom, Design & Societate. Proiecte de comunicare asociate publicaţiei: Festival Zeppelin (2011), Serile Zeppelin (56), conferinţele Suedia Creativă. Expoziţii: Relaţii internaţionale. Tineri arhitecţi din Germania (2011); Activări urbane (2011); Ultimul etaj. București: o cartare fotografică (2012); Recuperări (2013); Arhitectura norvegiană contemporană (2014); Connected. Despre viitor, orașe și oameni (2015); Design Post-Industrie @ Halele Carol (2015); magi*k (2016); H2O – arhitectură contemporană suedeză (2016); PUCK – Pop Up Creative Kit (2017). Proiecte editoriale asociate publicaţiei: Urban Report, program cross culture, iniţiat în 2010, care reunește teorii și discursuri critice despre fenomenul urban contemporan din România, Ungaria, Serbia şi Bulgaria. În 2012, acest proiect a fost integrat în structura revistei.

e-zeppelin.ro


Revista Urbanismul – Serie Nouă, editată de Registrul Urbaniştilor din România, a apărut în 2008, fiind singura revistă românească de urbanism. Ea are ambiţia de a continua demersurile iniţiate de Cincinat Sfinţescu, animatorul notabil al revistei Urbanismul în perioada interbelică, într-un context social, politic şi economic similar, în care o reevaluare a urbanismului şi amenajării teritoriului, de către profesionişti şi public deopotrivă, se impune. Revista încearcă să menţină permanent paralela istorică prin reluarea unor articole apărute în revista interbelică premergătoare (rubrica Repere, reluată în fiecare număr), pe teme de perpetuă actualitate românească. Un rol important în structura revistei îl joacă şi transcrierea unor dezbateri şi mese rotunde organizate de RUR sau de către alţi actori din domeniu pe tema Dosarului. Urbanismul – Serie Nouă este o revistă cu profil academic, publică articole originale ale urbaniștilor români, articole știinţifice în domeniul urbanismului sau studii ale specialiştilor internaţionali în domeniu. Astfel contribuie, prin educaţie, analiză şi cercetare, la consolidarea şi promovarea ştiinţifică a fenomenului urbanistic. Proiecte editoriale asociate: Biblioteca Urbanismul – Serie Nouă este o colecţie de lucrări cu caracter ştiinţific întocmite de specialişti în urbanism, istoria şi teoria arhitecturii şi urbanismului.

www.revistaurbanismul.wordpress.com

Edituri de arhitectură


Monografii, cataloage de expoziții, perioade și stiluri, programe de arhitectură și câteva lucrări critice sunt spectrul editorial al editurilor de arhitectură. Acestuia i se adaugă binevenite traduceri din literatura de specialitate adevărate „lămpi” lămuritoare. Patrimoniul redescoperit și opportune gesturi de restituire cultural arhitecturii au marcat primii ani ai majorității editurilor. Intenția de a repara un rău, sau mai bine spus de a umple„gaura neagră” a perioadei anilor ’40-’90, a fost – în cazul editorilor de arhitectură – un filtru calitativ. Simetria și Paideia au condus cu eleganță editorială gesturi de recuperare. Asociate proiectelor de comunicare sau de conținut editorial îmbogățit, Fundația Arhitext Design, igloomedia și Zeppelin aduc o textură nouă. Foarte specializată în aria cercetării monografice și de arhivă, Istoria Artei atinge o nișă necesară. Nu în ultimul rând, Ozalid are o înclinație spre profunzimea detaliului și a sensului său în ansamblu.


În urma succesului avut în 2012 cu programele despre istoria arhitecturii și a interesului manifestat de publicul tânăr, în ianuarie 2013 s-a luat hotărârea înfiinţării unei edituri în cadrul Asociaţiei Istoria Artei, ale cărei colecţii să ofere lucrări inedite de istoria artei, arhitecturii și de memorialistică. Atât asociaţia, cât și editura Istoria Artei sunt rodul unei echipe pluridisciplinare formată din istorici de artă, istorici, arhitecţi, traducători, graficieni și fotografi. Colecţiile privind cartea de istorie a arhitecturii sunt: Arhitecţi de neuitat: Gaetan A. Burelly, arhitectul restaurator; Paul Gottereau, un regal în arhitectură; Ernest Doneaud, visul liniei; Carol Benisch, 50 de ani de arhitectură; Edmond Van Saanen-Algi, între baletele ruseşti şi Palatul Telefoanelor; Louis Pierre Blanc, o planșetă elveţiană în serviciul României. Arhiva de Arhitectură este o colecţie unică de planuri și schiţe, 2 vol., iar Trasee urbane în Bucureşti descoperă operele lui: Albert Galeron, Giulio Magni, Paul Gottereau, Louis Blanc, Edmond Van Saanen-Algi, Grigore şi Nicolae P. Cerkez; Familii istorice: Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani, Patrimoniul imobiliar al familiei Chrissoveloni de-a lungul veacurilor, Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu între Paris și București. Titlurile editurii au fost prezentate în numeroase conferinţe, expoziţii și tururi de arhitectură ale Asociaţiei Istoria Artei.

www.eia.ro


igloomedia este astăzi una dintre cele mai apreciate companii independente de pe piaţa editorială din România. Cărţile igloomedia sunt dinamice și versatile, propunând un discurs coerent asupra culturii contemporane. Acestea conectează, printr-un demers constant, noile căutări și tendinţe din arhitectura românească cu mutaţiile care se petrec în alte spaţii culturale şi totodată promovează arhitecţii români pe plan regional. În colecţiile sale, realizate în formate grafice generoase apar ultimele noutăţi din arhitectură, urbanism, design sau cultură urbană, însoţite de studii bine documentate asupra patrimoniului construit, eseuri critice sau traduceri ale unor cărţi esenţiale. Adresându-se publicului de specialitate din domeniul arhitecturii, designului sau urbanismului, studenţilor sau, pur și simplu, celor pasionaţi de arhitectură și design cu o receptivitate crescută pentru noutăţile din sfera artistică și culturală contemporană, titlurile igloomedia merită să ocupe un loc alături de cele mai renumite publicaţii de profil din lume. Colecţiile igloomedia numără aproape 90 de titluri organizate în seriile: Anuala de Arhitectură București, iglooart, Arhitecturi văzute prin igloo, igloobooks, igloobest, Opera Omnia, igloopocket, igloopatrimoniu, iglooprofil și o suită de traduceri ale unor titluri relevante pentru domeniu.

www.igloo.ro


În anul 2001 s-a înfiinţat editura Fundaţia Arhitext Design, care a publicat până în prezent 30 de titluri grupate în colecţiile: Monografii (fiecare apariţie este dedicată exclusiv unui birou de arhitectură autohton); Nostalgii prospective (expune problemele culturii arhitectural-urbanistice actuale în articole critice şi teoretice); Cărţile Arhitext (studii ample, rodul a multor ani de cercetare, prezentate prin texte teoretice), Arhiva de Idei (articole, cercetări, sinteze şi eseuri critice prezentând o abordare critică a teoriei şi practicii de arhitectură), Spaţiul Sensibil (lucrări de referinţă, care au fundamentat explorarea de factură fenomenologică a arhitecturii). Colecţiile Arhitext Design sunt variate, purtându-ne de la concreteţea arhitecturii dată de formă şi materiale, la abstractul unor concepte arhitecturale şi viziunea unor curente teoretice. Editura promovează dezbaterile teoretice şi critice în domeniul arhitecturii şi urbanismului, artelor vizuale și artei spectacolului, identificarea valorilor trecute, prezente şi viitoare, încurajarea spiritului critic, încurajarea afirmării tinerilor arhitecţi, urbanişti şi artişti, alinierea la dezbaterile contemporane din domeniul arhitecturii, al urbanismului, artei şi designului, dezvoltarea de platforme de dialog interdisciplinare şi interculturale, diseminarea produselor arhitecturale, culturale de la noi din ţară pe plan regional (Europa Centrală şi de Est) şi a produselor arhitecturale, culturale din această regiune la noi în ţară.

www.arhitext.com


Această editură independentă înregistrată în octombrie 2012, își propune să publice carte de arhitectură și din domeniile conexe. Volumele publicate conţin informaţii relevante pentru profesioniști, pentru mediul universitar și pentru publicul interesat. În același timp, prin concepţia și calitatea realizării, se dorește transformarea cărţii dintr-un instrument de informare într-un obiect al cărui design să sporească bucuria lecturii. Prin cărţile publicate, editura Ozalid rămâne fidelă principiilor arhitecturii definite de Vitruviu, pe care încearcă să le transpună în actul editorial: „firmitas, utilitas, venustas”. Pe lângă faptul că volumele din seria „Arhitectura românească în detalii: „Locuinţeˮ și „Transformăriˮ sunt instrumente de lucru pentru arhitecţii proiectanţi, stagiari sau studenţii arhitecţi, cărţile satisfac curiozitatea cititorului pentru ceea ce se află în spatele imaginii unei construcţii, printr-un gest de des-compunere a arhitecturii, de disecare a organismului obiectului arhitectural. Cititorul poate găsi în aceste volume informaţii despre felul în care construcţiile au fost gândite și realizate în mod real. Încercăm să oferim în acest fel o bază pentru o critică de arhitectură fundamentată nu doar pe imaginea finală a construcţiei, ci și pe modul în care aceasta a fost gândită în detaliu. Colecţia Arcade cuprinde lucrări originale și traduceri ale unor autori consacraţi, fiind dedicată lucrărilor teoretice care ajută la înţelegerea problematicilor spaţiului construit. Primul volum este traducerea cărţii Le patrimoine en questions. Anthologie pour un combat.

www.ozalid.ro


Editura Paideia fondată în 1990 este cunoscută prin lucrările sale de referinţă, cu caracter academic și formativ. A publicat în jur de 1.000 de titluri, dintre care multe au devenit exemplu pentru traduceri noi şi ediţii critice. Îndelungata şi prestigioasa sa prezenţă face ca Paideia să fie o marcă asociată cărţii de valoare, contrapusă frecvent editurilor comerciale. În viitor se aşteaptă o diversificare a ofertei de carte universitară cu caracter didactic, mai cu seamă în domeniul disciplinelor umaniste. Editura Paideia îşi extinde şi diversifică în mod continuu politica editorială, în dorinţa de a se adresa unui public din ce în ce mai larg, interesat de cartea de calitate. Începută în anul 1999, colecţia Spaţii Imaginate este cel mai longeviv proiect al editurii Paideia, ajuns iată, în acest an, la numărul 51. Colecţia a fost creată de profesorul doctor arhitect Augustin Ioan, pentru a completa un spaţiu mai puţin populat între arhitectură și filosofie. Cărţile acestei colecţii se axează în jurul arhitecturii sacre, teoriei arhitecturii, și istoriei arhitecturii moderne. În cadrul acestei colecţii s-au publicat cărţi ale unor arhitecţi români consacraţi: Augustin Ioan, Kázmér Kovács, G.M. Cantacuzino, Ioan Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Dorin Ștefan, Florin Biciușcă, Mircea Enescu, Dana Vais, Rodica Crișan și ale unor autori străini precum: Neil Leach, John E. Hancock, Nicholas Ray, David Walsh, Françoise Choay.

www.paideia.ro


Parte din Fundaţia pentru Arhitectură şi Urbanism Simetria, această editură a fost înfiinţată în 1992 ca departament al Uniunii Arhitecţilor din România (UAR) din care s-a desprins în anul 2000. Numele a fost ales în onoarea Caietelor de artă şi critică Simetria publicate între 1939-1947. În anul 2006, Simetria a fost recunoscută de CNCSIS şi evaluată în 2012 ca editură cu profil academic, categoria B, în domeniul arhitecturii şi urbanismului. Editura Simetria a sprijinit tinerii cercetători, promovarea rezultatelor ştiinţifice cu valoare deosebită în domeniu, întrucât a publicat lucrări originale ale arhitecţilor români, lucrări de cercetare din domeniul arhitecturii şi urbanismului sau traduceri ale unor studii şi lucrări esenţiale ale specialiştilor internaţionali în domeniu. Simetria a editat cataloagele expoziţiilor de arhitectură organizate de UAR în ţară şi străinătate şi a mediatizat aportul arhitecţilor şi oamenilor de cultură români la concretizarea curentelor artelor şi arhitecturii moderne. Cele aproape 100 de publicaţii editate de Simetria se împart în categorii tematice: teze de doctorat, studii şi cercetări; materiale de specialitate privind exercitarea profesiei de arhitect, dicţionare de specialitate în arhitectură şi urbanism întocmite de specialişti din ţară; materiale prezentate la sesiuni de comunicări ştiinţifice, Bienala Internaţională de Arhitectură de la Veneţia, materiale de prezentare şi de promovare a arhitecturii, urbanismului şi conservării patrimoniului: ghiduri, broşuri.

www.simetria.ro


Cărţile Zeppelin discută detalii și le pun în legătură cu rezultatul final; prezintă atât piesele de bază, cât și lucrurile pe care nu apuci niciodată să le vezi; și în același timp ne includ în procesul nașterii unor proiecte. Vorbesc despre probleme sociale și culturale, despre arhitectură și spaţiu public, despre economie și comunitate, despre identitate. Spun povești despre noile tipuri de practică care schimbă arhitectura, designul și orașele românești. Prezintă proiecte care denotă ce în ce mai multă responsabilitate şi, da, originalitate. Remix. Fragments of a country (2006), Magic blocks (2009), Orașul transparent (2009), Avangarda americană (2010), Laborator 01 Zeppelin (2010), Case vechi, design și ceva în plus (2011), Dincolo de oraș (2013), Casa-Turn. Jurnalul unui proiect (2013), Locuind împreună. 6 blocuri de ADNBA (2014), Inventând locuri. Practici și proiecte inovative din România (2015), Iepuri și sateliţi (2015), Sofica (2017).

e-zeppelin.ro


Înfiinţată în anul 2001, Editura Universitară „Ion Mincu” a fost recunoscută de CNCSIS în 2004 şi reacreditată în 2011 de CNCS, categoria B. Colecţia de publicaţii cuprinde până în prezent 390 de titluri, autori români și străini (20), lucrări originale (cursuri, cărţi, documente prezentate la diverse conferinţe/congrese naţionale/internaţionale sau traduceri. Publicaţiile editurii se grupează în categorii tematice pot alcătui serii (colecţii), a căror prezentare este unitară şi coerentă: lucrări destinate procesului didactic (note de curs, breviare, cursuri, culegeri de proiecte, sinteze documentare); lucrări cu caracter ştiinţific întocmite de cadre didactice ale UAUIM sau de alţi specialişti ai domeniului (teze de doctorat, alte studii şi cercetări din domeniul arhitecturii şi urbanismului – lucrări originale sau traduceri); alte lucrări cu profil cultural larg; revistele „Analele Arhitecturii”, „Argument”, alte culegeri de materiale prezentate la sesiuni de comunicări ştiinţifice, conferinţe şi simpozioane pe diferite tematici din domeniile arhitecturii şi urbanismului.

www.editura.uauim.ro

Despre PARO


Acest eveniment igloomedia vine la scurtă vreme după un număr recapitulativ al revistei Arhitectura, unde am povestit scurta istorie a perioadei cât i-am fost redactor-șef (1992-2000). Nu mai reiau povestea unui deceniu lipsit de bani, măcinat de schimbarea de statut a arhitectului și lipsit de cultură arhitecturală, la fel ca și următoarele, numai că mult, mult mai agresiv împotriva acesteia.

La întrebarea mai generală despre publicații, adică despre orice expresie arhitectonică făcută publică, ex-pusă, de la catalogul de expoziție la blog, trecând prin cărți și reviste, lucrurile se mai echilibrează, atunci când privim retrospectiv. Cred că anii de după 2010 văd resurgența unui mod de a cerceta serios și aplicat, cu studii semnificative, în detrimentul oricărei forme de critică arhitecturală de substanță.

Revistele de profil nu sunt reviste de direcție, sau nu explicit. igloo este revistă de life-style privind dinspre arhitectură către potențialii clienți, pe care și-i formează & cultivă, dinspre potențialii sponsori. Are publicul său, o echipă inteligentă și evenimente pe măsură. Arhitectura 1906 este revista UAR și reflectă acest lucru deopotrivă în tematică și în ton. Pare că sfidează criza și vremurile, apărând elegantă, chiar dacă ușor nostalgică. Nucleul de la Zeppelin își face propria treabă în propria ogradă, cu câțiva autori de valoare care scriu bine, dar nu par să miște marea masă (mă rog, câți sunt), de arhitecți din România. Revista de arhitectură, de la Timișoara, elegantă, este parohială (atunci când apare), căci franciza Octogon nu mai apare deloc, demult și nici nu era clar de ce apărea, ca să fiu sincer.

În linia a doua sunt revistele care parazitau pe boom-ul imobiliar și publicau planuri de case, de parcă internetul n-ar fi deja plin de ele și de parcă nu ar exista legile copyright. Gustul lor e(ra) îndoielnic, redacția, dacă exista, nu era de meserie, de nicio meserie, cu rezultatul că majoritatea au murit în criza de după boom, nu înainte de a fi creat o seamă de tineri potențiali doritori de case, care știu ei mai bine decât arhitecții ce trebuie și ce nu (nu fără să aibă și oarece dreptate).

Pe bloguri și pe grupuri de chat și pe FB arhitecții dezbat, mai ales când le este amenințat statutul câștigat, dar discuția degenerează de la al treilea rând de schimburi de reguli, căci nu ne-a învățat nimeni nici Chatham Rules și nici debate nu am făcut în școală, iar vremurile îndeamnă la agresivitate. Tot la agresivitate îndeamnă și fragila cultură de specialitate acumulată în toți acești ani, prea puțină indigenă și prea multă de împrumut, dar fără distanța critică.

Am încercat să constituim, profesorul Cezar Radu și cu mine, un corp de autori de text de arhitectură în a doua jumătate a anilor nouăzeci. Cu excepția lui Cosmin Caciuc și, ocazional, a lui Cătălin Berescu și Costel Goagea, nu am izbândit, iar ei erau deja gata făcuți; am trimis un număr de foști studenți cu burse Fulbright în SUA, dar puțini s-au întors și aceia nu sunt activi în câmpul dezbaterilor de idei, care, oricum, nici nu există.

Pe scurt, publicațiile dedicate arhitecturii au fost, după 1989, acestea care au fost și sunt cele care sunt, prezentate de igloomedia; ele reflectă, și prin numărul redus și prin suprafața culturală, aproape plată, autismul breslei în relația ei cu cultura și cu societatea autohtone. Nu au cum să fie nici mai multe, nici mai bune decât realitatea pe care o descriu și ca puținii autori, cam aceiași, pe care îi cultivă. Încă o dată, arhitectura (inclusiv prin publicațiile despre ea) dă seama despre timp și despre societate, în felul, contorsionat și fără aspirații sau identitate clare, cu ocazii ratate și erori de parcurs, cu nestinsă lăcomie imobiliară și ticăloșie împotriva monumentelor, în care acestea ni se vădesc acum...

Augustin Ioan, Prof. dr. arh. Departamentul Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Ce este o revistă de arhitectură?


„O revistă de arhitectură este un miraj, o iluzie, dar una frumoasă.ˮ

Conf. dr. arh. ARPAD ZACHI, profesor asociat al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincuˮ, redactor-șef, director Arhitext

„O revistă de arhitectură trebuie să fie așteptată, receptată entuziast de către public, dar și de cunoscătorii din breasla arhitecților. Ea arată interesul față de o realizare plină de prospețime unde performanța tehnică și identitatea vizuală sunt evidente. O revistă de arhitectură aduce/readuce în atenția mediului profesional și cultural local, dar și internațional, multiple paliere tematice și/în medii de expresie diferite. Extensia teoretică și publicitară legată de materiale și tehnologii de construcție va face ca publicația să devină trendsetter publicistic de mare popularitate, fiind citită și în rândul patronatelor participante de asemenea la construcție și, implicit, la arhitectură.ˮ

Arh. ADRIAN SPIRESCU, Prof. dr. al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincuˮ, Bucureşti, arhitect principal ASMP

„6 reviste, 7 edituri, 8 platforme informatice la 8 mii de arhitecți și 18 milioane de locuitori! Arhitectul s-a născut poet: o reacție la tăcerea anterioară sau o formă de defulare față cu micimea producției de arhitectură (nu numai comparativ cu cea dinainte)?

Urmărirea întregii literaturi e dificilă. Se poate însă remarca avansul căutărilor teoretice în raport cu rezultatele transpuse în beton, metal și mai ales în sticlă. Totuși simpatia față de materialul transparent nu are rapel și într-un demers critic corespunzător.

Acest lucru, ocolit de arhitecți, e văzut și simțit de restul lumii.

După 3 decenii, orașele și satele din țară sunt de nerecunoscut. Destule locuri arată mai bine dar atașamentul oamenilor față de așezările lor pare ca s-a diluat. Rezultă și din presa de toate zilele!ˮ

Prof. dr. arh. PETER DERER

O revistă de arhitectură trebuie, în primul rând să dea „ora exactăˮ în materie de arhitectură, cu un aparat critic expertizat, să formeze spirit critic avizat, să definească prin exemple arhitectura; trebuie să se adreseze arhitecturii; trebuie să aibă o ținută de elită și nu de jurnal de actualități; să formeze și să informeze și publicul, direct (rubrica de discuții cu cititorii) sau indirect (prin prezentarea în paginile revistei doar a ceea ce merită în materie de arhitectură); în niciun caz să nu se coboare la nivelul de „înțelegereˮ al publicului sau să vină în întâmpinarea lui prin „drăgălășeniiˮ.

Prof. dr. arh. DORIN ȘTEFAN, arhitect principal DSBA

Un certain regard, competență și curajul opiniei. Revista de arhitectură îmi „citește” informația. A trecut vremea când alergam eu după informații; acum mă bombardează ele pe mine, mă ciuruiesc, mă copleșesc. Am nevoie de ceva, dar nu de orice, de cineva, dar nu de oricine, care să-mi sistematizeze informația dintr-o anume viziune, să o pună în context, să mi-o povestească. Am nevoie să stimez autorii, să-i respect și apreciez, să le recunosc competența, forța și soliditatea pregătirii, să le apreciez sinceritatea. Opinia lor personală mă interesează. Nu am nevoie să împărtășim aceleași principii. Cer unei reviste să mă respecte: să nu-mi servească tocăniță de lemn de Bruxelles și furăciuni „virtuale”.

Arh. ILEANA TUREANU, Președinte Uniunea Arhitecților din România

Privire transversală prin lumea revistelor și editurilor de arhitectură din România în anii 1990 – 2017


În anii ’90, entuziasmul post-revoluționar deschidea România către lume, anii 2000 au permis o relativă decantare a subiectelor și pieței de arhitectură. Miezul primei decade a secolului XXI a generat – și în România – un boom al construcțiilor căruiai-a corespuns o bogăție editorială. Criza instalată în ultimii 5-7 ani a restrâns nu doar bugetele de construcții, ci și pe cele media. Birouri de arhitectură s-au edificat și au început să privească orașul ca resursă, spațiul public ca teritoriu de activare, patrimoniul industrial ca valoare recent și strada ca loc al comunităților creative. Toate acestea indică o istorie bogată, o substanță de mapări febrile, care merită să fie privită simultan, iar particularitatea oricărei citiri transversale a duce cititorului un regal: descoperă pagină cu pagină și intră într-un peisaj dens, al subiectului sau momentului determinat.


1990 – 1995


trecut și normalitate / între condamnarea trecutului și normalitate

SOS Patrimoniu

discursuri particulare

postmodernism românesc

refacere, reconstruire

urme

restaurarea drepturilor fundamentale

dreptul la arhitectură, dreptul la oraș

reîntoarcerea Bisericii în sfera publică


1995 – 2000


arhitectura fără arhitect

poziții fragmentare și subiective

mai multe concursuri, mai multe opinii

memorie, identitate, tradiție

implicarea locuitorilor orașului

complexitate de direcții discursive

variații tematice și heteroclism

pluralism

CAD-CAM


2005 – 2010


virtual reality

privire nostalgică spre mahala

maidan

vecinătate

cel mai scurt drum între Primitiv și Civilizat

dezvoltatori și dezvoltare


2000 – 2005


spațiu al exprimării libere

profesiunea de arhitect – polemică benefică (apare OAR)

arhitectură, cultură, societate

dimensiunea teoretică a discursurilor

polenizare încrucișată a stilurilor

centru și periferie


2010 – 2015


roboți și drone

retrofuturism

criză

decantare sine cura

timp selectiv

activatori

simultaneități


2015 – 2017


lipsa criticii și teoretizării

customizare

globalizare

online – mutarea comunicării în hyperspațiu / schimbarea periodicității revistelor

revistă – album – carte

screen sensitive

virtual - real

realitate augmentată


MOMENTE / EXPOZIȚII INFLUENȚIALE


1990 - București: Starea orașului

1991 - legea 50 – autorizarea executării lucrărilor de construcții

1992 - Centenar Horia Creangă

1993 - Între avangardă și modernism

1997 - București 2000

1999 - Piaţa Unirii Bucureşti şi Noua Catedrală Patriarhală, concursul internațional București 2000 – transformarea Centrului Civic bucureștean

2002 - Catedrala Neamului

2010 - Spațiul modernității românești

2015 - Vederi încântătoare

2016 - Shrinking Cities


TEME


sistematizarea anilor 1980 din București și prezența Casei Poporului

revizitări tematice – între avangardă și modernism

arhitectura ca parte a culturii

Biserica Ortodoxă – spațiul sacru

spațiul public

concursul de arhitectură și urbanism

re-evaluările de tip monografic

chestionarea modului de exercitare a profesiei

patrimoniu

arhitecturi în creștere / arhitecturi emergente

Contact


IGLOO MEDIA

str. Brezoianu 4, ap.1, sect.5, Bucureşti, Romania

office@igloo.ro

021.313.41.18

www.igloo.ro

facebook.com/igloomedia

Echipa

Board editorial: arh. Bruno Andreşoiu, arh. Adrian Ciocăzanu

Coordonator proiect: conf. dr. arh. Françoise Pamfil

Documentare: Simina Stan

Grafică și DTP: Cătălin Artenie

Prelucrare imagini: Cristian David

Editare text: Andreea Amzoiu

Voluntar: stud. arh. Paul Stăncioiu